Cap. 5. Configurarea rețelei
Înapoi     Înainte

Cap. 5. Configurarea rețelei

Cuprins

5.1. Infrastructura de bază a rețelei
5.1.1. Rezoluția numelui de gazdă
5.1.2. Numele interfeței de rețea
5.1.3. Intervalul de adrese pentru rețeaua locală (LAN)
5.1.4. Suportul pentru dispozitivele de rețea
5.2. Configurația modernă a rețelei pentru mediul de birou
5.2.1. Instrumente cu interfață grafică pentru configurarea rețelei
5.3. Configurația modernă a rețelei fără interfața grafică
5.4. Configurația modernă a rețelei pentru cloud
5.4.1. Configurația modernă a rețelei pentru cloud cu DHCP
5.4.2. Configurația modernă a rețelei pentru cloud cu adresă IP statică
5.4.3. Configurația modernă a rețelei pentru cloud cu Network Manager
5.5. Configurația rețelei de nivel inferior
5.5.1. Comenzi «iproute2»
5.5.2. Operații de rețea sigure la nivel scăzut
5.6. Optimizarea rețelei
5.6.1. Găsirea MTU optime
5.6.2. Optimizare WAN TCP
5.7. Infrastructura netfilter
[Indicație] Indicație

Pentru un ghid modern specific Debian privind rețelele, citiți Manualul administratorului Debian — Configurarea rețelei.
[Indicație] Indicație

În cadrul systemd, networkd poate fi utilizat pentru gestionarea rețelelor. A se vedea systemd-networkd(8).

5.1. Infrastructura de bază a rețelei

Să trecem în revistă infrastructura de rețea de bază a sistemului Debian modern.

Tabel 5.1. Lista instrumentelor de configurare a rețelei

pachete popcon(popularitate) dimensiune tipul descriere
network-manager V:421, I:484 7805 config::NM NetworkManager (daemon): gestionează rețeaua în mod automat
network-manager-gnome V:53, I:197 18 config::NM NetworkManager (interfață GNOME)
netplan.io V:1, I:7 340 config::NM+networkd Netplan (generator): interfață unificată și declarativă pentru NetworkManager și modulele systemd-networkd
ifupdown V:619, I:973 201 config::ifupdown instrument standardizat pentru activarea și dezactivarea rețelei (specific Debian)
isc-dhcp-client V:169, I:707 2884 config::low-level client DHCP
pppoeconf V:0, I:4 174 config::helper asistent de configurare pentru conexiunea PPPoE
wpasupplicant V:399, I:529 3901 config::helper client ce oferă suport pentru WPA și WPA2 (IEEE 802.11i)
wpagui V:0, I:1 784 config::helper client cu interfață grafică Qt pentru wpa_supplicant
wireless-tools V:192, I:264 292 config::helper instrumente pentru manipularea extensiilor „fără fir” Linux (Linux Wireless Extensions)
iw V:38, I:490 332 config::helper instrument pentru configurarea dispozitivelor wireless Linux
iproute2 V:756, I:984 4122 config::iproute2 iproute2, IPv6 și alte configurații avansate de rețea: ip(8), tc(8) etc.
iptables V:353, I:629 2410 config::Netfilter instrumente de administrare pentru filtrarea pachetelor și NAT (Netfilter)
nftables V:212, I:850 191 config::Netfilter instrumente de administrare pentru filtrarea pachetelor și NAT (Netfilter) (succesor al {ip,ip6,arp,eb}tables)
iputils-ping V:195, I:997 188 test testează accesibilitatea rețelei unei gazde aflată la distanță prin nume gazdă sau adresă IP (iproute2)
iputils-arping V:1, I:19 53 test testează accesibilitatea rețelei unei gazde de la distanță specificată de adresa ARP
iputils-tracepath V:2, I:21 50 test trasează ruta de rețea către o gazdă la distanță
ethtool V:93, I:250 1077 test afișează sau modifică configurarea dispozitivului Ethernet
mtr-tiny V:4, I:39 181 test::low-level urmărește ruta de rețea către o gazdă la distanță (curses)
mtr V:4, I:40 230 test::low-level urmărește ruta de rețea către o gazdă la distanță (curses și GTK)
gnome-nettool V:0, I:10 2480 test::low-level instrumente pentru opereții comune de informații de rețea (GNOME)
nmap V:25, I:185 4607 test::low-level cartograf de rețea / scaner de porturi (Nmap, consolă)
tcpdump V:16, I:166 1343 test::low-level analizator de trafic de rețea (Tcpdump, consolă)
wireshark V:2, I:41 11267 test::low-level analizator de trafic de rețea (Wireshark, GTK)
tshark V:2, I:23 438 test::low-level analizator de trafic de rețea (consolă)
tcptrace V:0, I:1 407 test::low-level produce o sinteză a conexiunilor din ieșirea tcpdump
ntopng V:0, I:0 15604 test::low-level afișează utilizarea rețelei în navigatorul web
dnsutils I:174 23 test::low-level clienți de rețea furnizați cu BIND: nslookup(8), nsupdate(8), dig(8)
dlint V:0, I:2 51 test::low-level verifică informațiile zonei DNS utilizând căutări în serverul de nume
dnstracer V:0, I:1 59 test::low-level urmărește un lanț de servere DNS până la sursă

Rezolvarea numelui de gazdă este acceptată în prezent și de mecanismul NSS (Name Service Switch). Fluxul acestei rezolvări este următorul.

  1. Fișierul „/etc/nsswitch.conf” cu secțiunea „hosts: files dns” dictează ordinea de rezolvare a numelor de gazdă; (aceasta înlocuiește vechea funcționalitate a secțiunii „order” din „/etc/host.conf”).

  2. Metoda files este invocată prima. Dacă numele gazdei este găsit în fișierul „/etc/hosts”, aceasta returnează toate adresele valide pentru acesta și se închide; (fișierul „/etc/host.conf” conține „multi on”).

  3. Se invocă metoda dns. Dacă numele gazdei este găsit prin interogarea către Sistemul de nume de domeniu Internet („Internet Domain Name System”: DNS) identificat de fișierul „/etc/resolv.conf”, acesta returnează toate adresele valide pentru acesta și iese.

O stație de lucru tipică poate fi instalată cu numele gazdei definit, de exemplu, la „host_name” și numele de domeniu opțional definit la un șir gol. Apoi, „/etc/hosts” arată astfel.

127.0.0.1 localhost
127.0.1.1 host_name

# The following lines are desirable for IPv6 capable hosts
::1     localhost ip6-localhost ip6-loopback
ff02::1 ip6-allnodes
ff02::2 ip6-allrouters

Fiecare linie începe cu adresa IP și este urmată de numele gazdei asociat.

Adresa IP 127.0.1.1 din a doua linie a acestui exemplu poate să nu fie găsită pe unele sisteme de tip Unix. Programul de instalare Debian creează această intrare pentru un sistem fără adresă IP permanentă, ca soluție pentru unele programe (de exemplu, GNOME), așa cum este documentat în eroarea #719621.

host_name corespunde numelui de gazdă definit în „/etc/hostname” (a se vedea Secțiune 3.8.1, „Numele gazdei”).

Pentru un sistem cu o adresă IP permanentă, această adresă IP permanentă trebuie utilizată aici în locul 127.0.1.1.

Pentru un sistem cu o adresă IP permanentă și un nume de domeniu complet calificat (FQDN) furnizat de Sistemul de nume de domeniu (DNS), acel host_name canonic. domain_name ar trebui utilizat în locul host_name.

„/etc/resolv.conf” este un fișier static dacă pachetul resolvconf nu este instalat. Dacă este instalat, este o legătură simbolică. În ambele cazuri, acesta conține informații care inițializează rutinele de rezolvare. Dacă DNS-ul este găsit la IP="192.168.11.1", acesta conține următoarele.

nameserver 192.168.11.1

Pachetul resolvconf transformă acest „/etc/resolv.conf” într-o legătură simbolică și gestionează automat conținutul său prin scripturi-cârlig.

Pentru stația de lucru PC într-un mediu LAN ad-hoc tipic, numele gazdei poate fi rezolvat prin Multicast DNS (mDNS), pe lângă metodele de bază files și dns.

  • Avahi oferă un cadru pentru descoperirea serviciilor DNS multicast în Debian.

  • Acesta este echivalentul lui Apple Bonjour / Apple Rendezvous.

  • Pachetul de module de extensie libnss-mdns asigură rezolvarea numelor de gazdă prin mDNS pentru funcționalitatea GNU Name Service Switch (NSS) a bibliotecii GNU C (glibc).

  • Fișierul „/etc/nsswitch.conf” ar trebui să conțină o secțiune de tipul „hosts: files mdns4_minimal [NOTFOUND=return] dns” (consultați /usr/share/doc/libnss-mdns/README.Debian pentru alte configurații).

  • Un nume de gazdă cu sufixul ". local„ domeniu pseudo-de nivel superior este rezolvat prin trimiterea unui mesaj de interogare mDNS într-un pachet UDP multicast utilizând adresa IPv4 ”224.0.0.251„ sau adresa IPv6 ”FF02::FB".

[Notă] Notă

Extinderea domeniilor generice de nivel superior (gTLD) în Sistemul de nume de domeniu este în curs de desfășurare. Aveți grijă la coliziunea numelor atunci când alegeți un nume de domeniu utilizat numai în cadrul LAN.
[Notă] Notă

Utilizarea pachetelor precum libnss-resolve împreună cu systemd-resolved, sau libnss-myhostname, sau libnss-mymachine, cu listări corespunzătoare în linia „hosts” din fișierul „/etc/nsswitch.conf” poate suprascrie configurația tradițională de rețea discutată mai sus. Consultați nss-resolve(8), systemd-resolved(8), nss-myhostname(8) și nss-mymachines(8) pentru mai multe informații.

systemd utilizează „Nume predictibile ale interfețelor de rețea”, cum ar fi „enp0s25”.

Să ne reamintim intervalele de adrese IPv4 pe 32 de biți din fiecare clasă rezervate pentru utilizare în rețelele locale (LAN) de către rfc1918. Aceste adrese sunt garantate să nu intre în conflict cu niciuna dintre adresele din Internet.

[Notă] Notă

Adresele IP scrise cu două puncte sunt adresa IPv6, de exemplu, „::1” pentru localhost.

Tabel 5.2. Lista intervalelor de adrese de rețea

Clasa adrese de rețea masca de rețea masca de rețea /biți numărul de subrețele
A 10.x.x.x 255.0.0.0 /8 1
B 172.16.x.x — 172.31.x.x 255.255.0.0 /16 16
C 192.168.0.x — 192.168.255.x 255.255.255.0 /24 256

[Notă] Notă

Dacă una dintre aceste adrese este atribuită unei gazde, atunci gazda respectivă nu trebuie să acceseze Internetul direct, ci trebuie să îl acceseze printr-o poartă de acces care acționează ca un proxy pentru servicii individuale sau care efectuează Network Address Translation (NAT). Routerul de bandă largă efectuează de obicei NAT pentru mediul LAN al consumatorului.

Deși majoritatea dispozitivelor hardware sunt acceptate de sistemul Debian, există unele dispozitive de rețea care necesită firmware DFSG non-free pentru a le accepta. Vă rugăm să consultați Secțiune 9.10.5, „Controlori hardware și firmware”.

5.2. Configurația modernă a rețelei pentru mediul de birou

Interfețele de rețea sunt inițializate de obicei din „networking.service” pentru interfața lo și din „NetworkManager.service” pentru alte interfețe în sistemele Debian moderne sub systemd.

Debian poate gestiona conexiunea la rețea prin intermediul software-ului de gestionare daemon, cum ar fi NetworkManager (NM) (network-manager și pachetele asociate).

  • Acestea vin cu propriile programe cu interfață grafică (GUI) și de linie de comandă ca interfețe de utilizator.

  • Acestea vin cu propriul daemon ca motor al sistemului.

  • Acestea permit conectarea ușoară a sistemului dvs. la Internet.

  • Acestea permit gestionarea ușoară a configurației rețelelor cu fir și fără fir.

  • Acestea ne permit să configurăm rețeaua independent de pachetul vechi ifupdown.

[Notă] Notă

Nu utilizați aceste instrumente de configurare automată a rețelei pentru servere. Acestea sunt destinate în principal utilizatorilor de stații de lucru mobile pe laptopuri.

Aceste instrumente moderne de configurare a rețelei trebuie configurate corespunzător pentru a evita conflictele cu pachetul vechi ifupdown și fișierul său de configurare „/etc/network/interfaces”.

Documentația oficială pentru NM în Debian este disponibilă în fișierul „/usr/share/doc/network-manager/README.Debian”.

În esență, configurarea rețelei pentru mediul grafic debirou se face după cum urmează.

  1. Faceți ca utilizatorul mediului grafic de birou, de exemplu foo, să aparțină grupului „netdev” prin următoarea comandă (alternativ, faceți acest lucru automat prin intermediul D-bus în medii grafice moderne de birou, precum GNOME și KDE). 

    $ sudo usermod -a -G netdev foo

  2. Păstrați configurația din fișierul „/etc/network/interfaces” cât mai simplă, după cum se arată mai jos. 

    auto lo
iface lo inet loopback

  3. Reporniți NM în felul următor. 

    $ sudo systemctl restart NetworkManager

  4. Configurați rețeaua prin intermediul interfeței grafice.

[Notă] Notă

Numai interfețele care nu sunt listate în „/etc/network/interfaces” sunt gestionate de NM pentru a evita conflictul cu ifupdown.
[Indicație] Indicație

Dacă doriți să extindeți capacitățile de configurare a rețelei NM, vă rugăm să căutați module de extensie adecvate și pachete suplimentare, cum ar fi network-manager-openconnect, network-manager-openvpn-gnome, network-manager-pptp-gnome, mobile-broadband-provider-info, gnome-bluetooth etc.

5.3. Configurația modernă a rețelei fără interfața grafică

În systemd, rețeaua poate fi configurată în /etc/systemd/network/. Consultați systemd-resolved(8), resolved.conf(5) și systemd-networkd(8).

Acest lucru permite configurarea modernă a rețelei fără interfață grafică.

O configurație pentru clientul DHCP poate fi efectuată prin crearea fișierului „/etc/systemd/network/dhcp.network”. De exemplu:

[Match]
Name=en*

[Network]
DHCP=yes

O configurație de rețea statică poate fi efectuată prin crearea fișierului „/etc/systemd/network/static.network”. De exemplu:

[Match]
Name=en*

[Network]
Address=192.168.0.15/24
Gateway=192.168.0.1

5.4. Configurația modernă a rețelei pentru cloud

Configurația modernă de rețea pentru cloud poate utiliza pachetele cloud-init și netplan.io (consultați Secțiune 3.8.4, „Inițializarea sistemului cloud”).

Pachetul netplan.io acceptă systemd-networkd și NetworkManager ca sisteme de configurare a rețelei și permite configurarea declarativă a rețelei utilizând date YAML. Când modificați YAML:

  • Rulați comanda „netplan generate” pentru a genera toate configurațiile necesare acestor sisteme din YAML.

  • Rulați comanda „netplan apply” pentru a aplica configurația generată la sistemele de configurare a rețelei.

Consultați „Documentația Netplan”, netplan(5), netplan-generate(8) și netplan-apply(8).

A se vedea și „Documentația Cloud-init” (în special secțiunile „Surse de configurare” și „Netplan Passthrough”) pentru a afla cum cloud-init poate integra configurația netplan.io cu surse de date alternative.

O configurație pentru clientul DHCP poate fi efectuată prin crearea unui fișier sursă de date „/etc/netplan/50-dhcp.yaml”:

network:
  version: 2
  ethernets:
    all-en:
      match:
        name: "en*"
      dhcp4: true
      dhcp6: true

O configurație de rețea statică poate fi efectuată prin crearea unui fișier sursă de date „/etc/netplan/50-static.yaml”:

network:
  version: 2
  ethernets:
    eth0:
      addresses:
        - 192.168.0.15/24
      routes:
        - to: default
          via: 192.168.0.1

Configurația clientului de rețea utilizând infrastructura Network Manager poate fi efectuată prin crearea unui fișier sursă de date „/etc/netplan/00-network-manager.yaml”:

network:
  version: 2
  renderer: NetworkManager

5.5. Configurația rețelei de nivel inferior

Pentru configurarea rețelei de nivel inferior în Linux, utilizați programele iproute2 (ip(8), …) .

Comenzile Iproute2 oferă funcționalități complete de configurare a rețelei la nivel inferior. Iată un tabel de conversie din comenzile învechite net-tools în noile comenzi iproute2 etc.

Tabel 5.3. Tabel de corespondență între comenzile învechite net-tools și noile comenzi iproute2

comenzile net-tools învechite noile comenzi iproute2, etc. utilitate
ifconfig(8) ip addr adresa de protocol (IP sau IPv6) pe un dispozitiv
route(8) ip route intrare în tabelul de direcționare
arp(8) ip neigh intrare în cache-ul ARP sau NDISC
ipmaddr ip maddr adresă multicast
iptunnel ip tunnel tunel peste IP
nameif(8) ifrename(8) numește interfețele de rețea pe baza adreselor MAC
mii-tool(8) ethtool(8) configurează dispozitivul Ethernet

A se vedea ip(8)și Linux Advanced Routing & Traffic Control.

Puteți utiliza în siguranță comenzile de rețea de nivel inferior, deoarece acestea nu modifică configurația rețelei.

Tabel 5.4. Lista comenzilor de rețea de nivel inferior

comanda descriere
ip addr show afișează starea legăturii și a adresei interfețelor active
route -n afișează toate tabelele de direcționare în adrese numerice
ip route show afișează toate tabelele de direcționare în adrese numerice
arp afișează conținutul curent al tabelelor cache ARP
ip neigh afișează conținutul curent al tabelelor cache ARP
plog afișează jurnalul demonului ppp
ping yahoo.com verifică conexiunea la Internet la „yahoo.com”
whois yahoo.com verifică cine a înregistrat „yahoo.com” în baza de date a domeniilor
traceroute yahoo.com urmărește conexiunea la Internet la „yahoo.com”
tracepath yahoo.com urmărește conexiunea la Internet la „yahoo.com”
mtr yahoo.com urmărește conexiunea la Internet la „yahoo.com” (în mod repetat)
dig [@dns-server.com] example.com [{a|mx|any}] verifică înregistrările DNS ale „example.com” de către „dns-server.com” pentru o înregistrare „a”, „mx” sau „any”
iptables -L -n verifică filtrul de pachete
netstat -a găsește toate porturile deschise
netstat -l --inet găsește porturile de ascultare
netstat -ln --tcp găsește porturile TCP de ascultare (numerice)
dlint example.com verifică informațiile zonei DNS pentru „example.com”

[Indicație] Indicație

Unele dintre aceste instrumente de configurare a rețelei de nivel inferior se află în „/usr/sbin/”. Este posibil să fie necesar să introduceți ruta completă a comenzii, cum ar fi „/usr/sbin/ifconfig”, sau să adăugați „/usr/sbin” la lista „$PATH” din „~/.bashrc”.

5.6. Optimizarea rețelei

Optimizarea generală a rețelei depășește sfera acestei documentații. Abordez doar subiecte relevante pentru conexiunile casnice.

Tabel 5.5. Instrumente de optimizare a rețelei

pachete popcon(popularitate) dimensiune descriere
iftop V:6, I:88 93 afișează informații despre utilizarea lățimii de bandă pe o interfață de rețea
iperf V:2, I:35 427 instrument de măsurare a lățimii de bandă a protocolului Internet
ifstat V:0, I:5 52 monitorizarea statisticilor interfeței
bmon V:1, I:20 141 monitor portabil de lățime de bandă și estimator de viteză
ethstatus V:0, I:2 41 script care măsoară rapid rata de transfer a dispozitivelor de rețea
bing V:0, I:0 80 tester empiric stocastic al lățimii de bandă
bwm-ng V:1, I:10 95 monitor de lățime de bandă mic și simplu, bazat pe consolă
ethstats V:0, I:0 21 monitor de statistici Ethernet bazat pe consolă
ipfm V:0, I:0 78 instrument de analizare a lățimii de bandă

NM stabilește în mod normal automat unitatea maximă de transmisie („Maximum Transmission Unit”: MTU) optimă.

În unele cazuri, este posibil să doriți să stabiliți MTU manual după experimentarea cu ping(8) cu opțiunea „-M do” pentru a trimite un pachet ICMP cu diferite dimensiuni de pachete de date. MTU este dimensiunea maximă a pachetului de date fără fragmentare IP plus 28 de octeți pentru IPv4 și plus 48 de octeți pentru IPv6. De exemplu, următoarea comandă găsește MTU pentru conexiunea IPv4 ca fiind 1460 și MTU pentru conexiunea IPv6 ca fiind 1500.

$ ping -4 -c 1 -s $((1500-28)) -M do www.debian.org
PING  (149.20.4.15) 1472(1500) bytes of data.
ping: local error: message too long, mtu=1460

---  ping statistics ---
1 packets transmitted, 0 received, +1 errors, 100% packet loss, time 0ms

$ ping -4 -c 1 -s $((1460-28)) -M do www.debian.org
PING  (130.89.148.77) 1432(1460) bytes of data.
1440 bytes from klecker-misc.debian.org (130.89.148.77): icmp_seq=1 ttl=50 time=325 ms

---  ping statistics ---
1 packets transmitted, 1 received, 0% packet loss, time 0ms
rtt min/avg/max/mdev = 325.318/325.318/325.318/0.000 ms
$ ping -6 -c 1 -s $((1500-48)) -M do www.debian.org
PING www.debian.org(mirror-csail.debian.org (2603:400a:ffff:bb8::801f:3e)) 1452 data bytes
1460 bytes from mirror-csail.debian.org (2603:400a:ffff:bb8::801f:3e): icmp_seq=1 ttl=47 time=191 ms

--- www.debian.org ping statistics ---
1 packets transmitted, 1 received, 0% packet loss, time 0ms
rtt min/avg/max/mdev = 191.332/191.332/191.332/0.000 ms

Acest proces este descoperirea traseului MTU („Path MTU”: PMTU) (RFC1191), iar comanda tracepath(8) poate automatiza acest proces.

Tabel 5.6. Reguli de bază pentru valoarea optimă a MTU

mediul de rețea MTU justificare
Legătură dial-up (IP: PPP) 576 standard
Legătură Ethernet (IP: DHCP sau fixă) 1500 standard și implicită

În plus față de aceste reguli de bază, trebuie să știți următoarele.

  • Orice utilizare a metodelor de tunelare (VPN etc.) poate reduce și mai mult MTU-ul optim din cauza suprasarcinii generate.

  • Valoarea MTU nu trebuie să depășească valoarea PMTU determinată experimental.

  • O valoare MTU mai mare este, în general, mai bună atunci când sunt îndeplinite alte limitări.

Dimensiunea maximă a segmentului (MSS) este utilizată ca măsură alternativă a dimensiunii pachetului. Relația dintre MSS și MTU este următoarea.

  • MSS = MTU - 40 pentru IPv4

  • MSS = MTU - 60 pentru IPv6

[Notă] Notă

Optimizarea bazată pe iptables(8) (a se vedea Secțiune 5.7, „Infrastructura netfilter”) poate limita dimensiunea pachetelor prin MSS și este utilă pentru router. A se vedea „TCPMSS” în iptables(8).

Debitul TCP poate fi maximizat prin ajustarea parametrilor dimensiunii memoriei tampon TCP, așa cum se arată în „TCP tuning -- ajustarea TCP” pentru rețelele WAN moderne cu lățime de bandă mare și latență ridicată. Până în prezent, configurația implicită actuală a Debian funcționează bine chiar și pentru rețeaua mea LAN conectată prin serviciul rapid FTTP de 1 Gbps.

5.7. Infrastructura netfilter

Netfilter oferă infrastructura pentru stateful firewall -- paravan de protecție dinamic (cu stări memorate) și traducerea adreselor de rețea („Network address translation”: NAT) cu module ale nucleului Linux (a se vedea Secțiune 3.10, „Inițializarea modulelor de nucleu”).

Tabel 5.7. Lista instrumentelor de paravan de protecție

pachete popcon(popularitate) dimensiune descriere
nftables V:212, I:850 191 instrumente de administrare pentru filtrarea pachetelor și NAT (Netfilter) (succesor al {ip,ip6,arp,eb}tables)
iptables V:353, I:629 2410 instrumente de administrare pentru netfilter (iptables(8) pentru IPv4, ip6tables(8) pentru IPv6)
arptables V:0, I:1 102 instrumente de administrare pentru netfilter (arptables(8) pentru ARP)
ebtables V:14, I:24 276 instrumente de administrare pentru netfilter (ebtables(8) pentru punte Ethernet)
iptstate V:0, I:1 122 monitorizează continuu starea netfilter (similar cu top(1))
ufw V:73, I:99 859 Uncomplicated Firewall (UFW) -- (paravan de protecție fără complicații) este un program pentru gestionarea unui paravan de protecție netfilter
gufw V:5, I:10 3663 interfață grafică cu utilizatorul pentru Uncomplicated Firewall (UFW)
firewalld V:16, I:24 2482 firewalld este un program de paravan de protecție gestionat dinamic, cu suport pentru zone de rețea
firewall-config V:0, I:3 1076 interfață grafică cu utilizatorul pentru firewalld
shorewall-init V:0, I:0 88 inițializarea Shoreline Firewall (paravan de protecție al liniei de coastă)
shorewall V:2, I:5 3090 Shoreline Firewall, generator de fișiere de configurare netfilter
shorewall-lite V:0, I:0 71 Shoreline Firewall, generator de fișiere de configurare netfilter (versiune simplificată)
shorewall6 V:0, I:1 1334 Shoreline Firewall, generator de fișiere de configurare netfilter (versiune IPv6)
shorewall6-lite V:0, I:0 71 Shoreline Firewall, generator de fișiere de configurare netfilter (versiune simplificată, IPv6)

Programul principal al spațiului de utilizator al netfilter este iptables(8). Puteți configura manual netfilter în mod interactiv din shell, salva starea acestuia cu iptables-save(8) și s-o restaurați prin scriptul init cu iptables-restore(8) la repornirea sistemului.

Scripturile de asistență pentru configurare, precum shorewall, facilitează acest proces.

Consultați documentația la Documentația Netfilter (sau în „/usr/share/doc/iptables/html/”).

[Indicație] Indicație

Deși acestea au fost scrise pentru Linux 2.4, atât comanda iptables(8) cât și funcția netfilter din nucleu se aplică pentru Linux 2.6 și seria de nuclee 3.x.
Înapoi     Înainte
Cap. 4. Autentificare și controale de acces  Acasă  Cap. 6. Aplicații de rețea